Fenomenul „dosarelor post-Băsescu” reprezintă cea mai transformatoare campanie anticorupție din istoria post-comunistă a României. Între 2014 și 2018, DNA a pus sub acuzare peste 4.700 de inculpați, inclusiv doi prim-miniștri, 68 de înalți oficiali și sute de primari, obținând o rată remarcabilă de condamnare de 90% în timp ce a recuperat sute de milioane de euro. Această ofensivă judiciară fără precedent a alterat fundamental peisajul politic al României, stabilind că niciun oficial—indiferent de rang sau afiliere politică—nu se află deasupra legii. Momentul a fost izbitor: în câteva luni de la înlocuirea lui Traian Băsescu cu președintele Klaus Iohannis în decembrie 2014, România a fost martoră la o explozie de urmăriri penale la nivel înalt care fusese notabil absentă în deceniul precedent. Sub conducerea șefei DNA Laura Codruța Kövesi, agenția a evoluat de la o unitate specializată la o putere procurorială semi-autonomă care avea să urmărească penal prim-miniștri în exercițiu, miniștri de cabinet și moguli de afaceri cu aceeași ardoare. Fenomenul a reprezentat atât apogeul independenței judiciare a României, cât și o sursă de controverse politice intense care continuă să modeleze dezvoltarea democratică a țării. Arhitectura instituțională a urmăririlor fără precedent Conducerea DNA de către Laura Codruța Kövesi din 2013 până Read More …

Peisajul anticorupție din România a suferit o transformare dramatică în urma demiterii controversate a Laurei Codruța Kövesi de la DNA în iulie 2018. Ceea ce a urmat a fost o perioadă de criză instituțională, război politic și recuperare graduală care a reformat fundamental lupta țării împotriva corupției. Perioada 2018-2025 reprezintă atât cea mai mare amenințare la adresa instituțiilor anticorupție din România, cât și dovada rezilienței lor finale sub presiune susținută. Demiterea a marcat începutul unei campanii sistematice a guvernului Partidului Social Democrat (PSD) de slăbire a independenței judiciare, declanșând cele mai mari proteste din 1989 și o intervenție UE fără precedent. Deși daunele instituționale au fost severe, inversarea eventuală a politicilor dăunătoare și încheierea formală a monitorizării speciale UE în 2022 au demonstrat puterea controalelor și echilibrelor democratice când sunt susținute de mobilizarea societății civile și presiunea internațională. Criza constituțională care a frânt elanul DNA Circumstanțele din jurul demiterii lui Kövesi în iulie 2018 au dezvăluit fragilitatea independenței procurorilor când se confruntă cu interferența politică determinată. Ministrul Justiției Tudorel Toader a inițiat procedurile în februarie 2018 cu o evaluare devastatoare în 20 de categorii care o acuza pe Kövesi de comportament autoritar, acorduri ilegale cu serviciile de informații și încălcări Read More …